Beta public · Prima generare e gratis
Toate ghidurile

Quality Score e teatru — ce mișcă de fapt banii în Google Ads

Am 15 ani de Google Ads la activ și am fost PM la Madgicx. Ce urmează e ce am văzut efectiv pe sute de conturi — nu o repovestire a Centrului de ajutor Google Ads.

Anton Kapelushny
Anton Kapelushny
15+ ani în PPC · peste $10M buget publicitar gestionat · fost Madgicx
Un client a venit odată la mine cu ochii sclipind de entuziasm: „Antoane, trei luni am tot urcat Quality Score-ul. De la 5 la 8. E o victorie, nu?” Am deschis contul. QS-ul chiar era 8. Venitul pe aceeași perioadă: în jos cu vreo zecime. CAC-ul: în sus cu aproape o treime. Și nimeni din echipă nu știa să explice cum de „câștigaseră”, în timp ce banii ieșeau pe ușă. Explicația e simplă și am văzut-o pe sute de conturi: echipa a supraoptimizat o metrică ce nu aduce niciun leu. Au tăiat cuvinte cheie „irelevante” care, de fapt, aduceau conversii. Au rescris anunțurile pentru algoritm, nu pentru om. Au spart grupurile de anunțuri în SKAG-uri pentru că cineva a scris prin 2019 că „e bine pentru QS”. Au obținut o cifră frumoasă. Și un profit egal cu zero. Articolul ăsta explică de ce Quality Score e teatru. Google a construit o metrică ca să ai senzația că ții în mână o pârghie de care poți trage. Că există ceva concret pe care îl poți „îmbunătăți”. Banii însă îi mișcă alte lucruri: CTR-ul, CTR-ul relativ față de concurenții din aceeași licitație și rata de conversie de pe site. Pentru că scopul final nu e o cifră dintr-o coloană, ci profitul. Urmează șapte secțiuni. În fiecare iau sfatul oficial al Google și îți arăt ce se întâmplă de fapt în conturi reale.

1. Ce e de fapt Quality Score — și ce nu e

Google spune: scorul de calitate (Quality Score) e un instrument de diagnosticare, pe o scară de la 1 la 10, care arată cât de bune sunt anunțurile tale în comparație cu ale altor advertiseri. Se calculează din trei componente: rata de clic estimată, relevanța anunțului și experiența legată de pagina de destinație.

Pe românește: cifra din coloana „Scor de calitate” e o autopsie pe media ultimelor 90 de zile, făcută doar pe interogările cu potrivire exactă. Optimizezi fotografia răposatului.

Aici e capcana. QS-ul pe care îl vezi în interfață NU e cifra folosită efectiv în licitație. Ad Rank-ul (clasarea anunțului în licitație) se calculează în timp real, pentru fiecare afișare în parte, ținând cont de interogare, ora din zi, dispozitiv, locație, public și istoricul utilizatorului. Cifra din coloană ignoră toate semnalele astea. E un indicator de direcție, nu o variabilă de licitare — vitezometrul, nu pedala de accelerație. Te poți uita la el ca să înțelegi direcția, dar licitația nu-l folosește ca pe o cifră unică.

Al doilea lucru pe care aproape nimeni nu-l spune cu voce tare: un QS 10 într-o licitație nu te salvează de un QS 3 în alta. Tu vezi o cifră, sistemul lucrează cu o sută. Am văzut conturi cu QS 4 și CPC de 40 de bani. Am văzut conturi cu QS 9 și CPC de zeci de lei. Poziția, concurența, momentul și publicul contează mai mult decât coloana.

Al treilea — QS-ul capătă greutate doar când are volum statistic în spate. Un cuvânt cheie nou arată „—” în coloană, nu o cifră. Asta nu înseamnă „ai QS 0”, ci „Google încă nu știe”. Până nu se adună vreo 200 de afișări sau mai multe pe potrivire exactă, coloana rămâne goală, și e normal. Am văzut de zeci de ori pe grupurile de Facebook: „ajutor, avem liniuță, ce facem?!” — și nimeni nu explică faptul că liniuța nu e o notă proastă, ci lipsa notei. Nu face nimic. Așteaptă traficul.

Al patrulea — din ce văd eu în conturi, QS-ul nu intră direct în licitarea inteligentă (Smart Bidding). Chiar Google scrie în Centrul de ajutor că Scorul de calitate nu se folosește în licitația publicitară, ci e doar un instrument de diagnosticare. Dacă rulezi pe Target CPA sau pe „Maximizați numărul de conversii”, algoritmul se uită la propriile semnale, mult mai bogate decât cele trei componente ale QS-ului. Adică, pentru licitarea inteligentă, coloana QS e practic decor.

2. De ce 9 din 10 sfaturi despre QS îți irosesc timpul

Centrul de ajutor Google Ads spune: ca să îmbunătățești relevanța anunțului, pune cuvântul cheie în textul anunțului și în adresa URL finală.

Pe românește: fă SKAG-uri (Single Keyword Ad Groups — câte un singur cuvânt cheie pe grup). Sfat din 2015. În 2019 era deja discutabil. În 2024, cu anunțuri adaptabile în Rețeaua de căutare (RSA) și potrivire amplă, e de-a dreptul dăunător.

În 2019 am pus față în față SKAG-uri și grupuri tematice la un client din nișa juridică. QS-ul la SKAG-uri: 8-9, la grupuri: 6-7. CPA-ul la SKAG-uri: constant mai mare. Pentru că optimizarea sumelor licitate are mai puține date pe fiecare grup, perioada de învățare nu se termină niciodată, iar sumele licitate sar încoace și încolo. Ai câștigat concursul de frumusețe din coloana QS și ai pierdut concursul de profit.

În 2024 am testat exact același lucru la un client de e-commerce — același rezultat. Grupurile de 10-15 cuvinte cheie cu intenție apropiată dau un QS mai mic în interfață și un CPA mai mic în realitate. N-a mers în 2019, n-a mers nici în 2024.

Alt sfat pe care nu-l suport: „adaugă cât mai multe cuvinte cheie negative, ca să urci QS-ul”. Tehnic, e adevărat: tai traficul irelevant, CTR-ul urcă, QS-ul urcă. Dar în majoritatea cazurilor pe care le-am văzut, proprietarul taie mult prea agresiv și aruncă interogări cu intenție slabă care, de fapt, aduceau conversii ieftine din publicul deja încălzit prin remarketing. Ai urcat QS-ul de la 5 la 7 și ai pierdut un strat întreg de conversii ieftine. Felicitări, l-ai făcut fericit pe Google.

Și preferatul meu: „scrie anunțuri noi în fiecare săptămână, ca să crească QS-ul”. Nu. Editarea unui anunț nu repornește învățarea Google, dar fiecare element nou pornește de la zero date — iar tu tragi concluzii despre variantele de anunț după doar 40 de afișări și le iei drept adevăr. Tu ești zgomotul din propriul sistem. Cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru QS în majoritatea conturilor e să-l lași în pace o lună.

Tiparul general: dacă un sfat circulă din 2015 și toate agențiile îl repetă ca papagalii, sunt mari șanse să nu mai funcționeze de mult. Algoritmii Google se schimbă de două ori pe an. Jumătate din ce te-au învățat în 2020 e toxic în 2026.

3. Trei lucruri care chiar mișcă banii: CTR-ul, CTR-ul relativ și rata de conversie

Chiar aici, în trei cifre, stă toată economia contului tău. Nu în coloana QS. În astea trei.

CTR-ul absolut. E cel mai ieftin semnal de calitate pentru Google. Dacă anunțul tău primește clic de la 8% dintre utilizatori, iar media nișei e 3%, Google trage două concluzii: anunțul e relevant, iar dacă îl arată mai des, Google câștigă mai mult. Așa că îți scade CPC-ul, ca să apari mai des. Nu e caritate, e model de afaceri. Tu îl hrănești pe Google, Google îți face reducere.

Dar CTR-ul nu crește din „cuvântul cheie în titlu” sau din cuvântul cheie îndesat în URL. CTR-ul crește din patru lucruri: (1) oferi exact ce caută omul chiar acum; (2) ai un cârlig care prinde; (3) ai o ofertă competitivă; (4) ești pe o poziție care se vede. Textul e doar haina unei oferte reale. „Reducere 20%” pierde de fiecare dată în fața lui „Reducere 50%”, iar numărul de cuvinte cheie din titlu nu contează.

CTR-ul relativ. Pe ăsta Google Ads nu ți-l arată direct în interfață, dar el trăiește în Ad Rank. E CTR-ul tău comparat cu al concurenților din aceeași licitație, pe aceeași poziție. Cifra absolută nu spune nimic. Am văzut cazuri în care un anunț cu CTR de 2% avea un CTR relativ mare, într-o nișă B2B scumpă, unde aproape nimeni nu dă clic. Și am văzut un CTR de 8% care era sub medie, într-o nișă unde normalul e 12%.

Cum măsori. Statisticile privind licitațiile (Auction Insights) îți dau procentajul de suprapunere, cota de depășire și procentul de poziționări superioare. CTR-ul concurenților nu apare acolo, dar există un indicator indirect: CTR-ul tău pe pozițiile de sus ar trebui să fie de câteva ori mai mare decât media ta pe toate pozițiile. Dacă ești pe pozițiile 1-2 cu un CTR de 3%, e un semnal de alarmă. Să copiezi titlurile concurenților e sinucidere. Devii mediana. Iar mediana plătește CPC maxim.

Rata de conversie de pe site. Aici e adevăratul șef. Pentru că ea decide cât poți plăti pe un clic fără să intri pe minus. Ea hrănește licitarea inteligentă: fără conversii, Google merge pe ghicite. Și e singurul parametru pe care concurenții nu ți-l pot copia într-o oră. Titlul anunțului tău îl rescriu în 5 minute. Pagina ta de destinație, cu UX bun și dovezi sociale, o copiez trei luni și tot nu-mi iese.

Formula pe care o țin în cap: Profit = Afișări × CTR × CR × (AOV − COGS) − Afișări × CTR × CPC (AOV — valoarea medie a comenzii, COGS — costul mărfii vândute). QS nu apare în formulă. Toate cele trei pârghii — CTR, CR și, indirect, CPC prin CTR-ul relativ — apar. Optimizează ce e în formulă.

4. Experiența legată de pagina de destinație — șantaj legalizat, marca Google

Google spune: experiența legată de pagina de destinație arată cât de relevantă și de utilă e pagina de destinație pentru oamenii care dau clic pe anunțul tău.

Pe românește: site-ul tău ar face bine să se încarce repede pe 4G, de pe un telefon ieftin, în trenul spre Constanța — altfel îți urcăm CPC-ul cu vreo 20-30%.

E cea mai cinstită dintre cele trei componente ale QS-ului — și cea mai scumpă de îmbunătățit. Pentru că „repară pagina de destinație” înseamnă fie să refaci site-ul, fie să plătești un programator. Și aici Google ține toate cărțile în mână: dacă pagina ta de destinație (landing page, LP) e lentă, plătești mai mult pe clic decât un concurent cu pagină rapidă, la aceeași sumă licitată. Asta e șantaj, legalizat sub ambalajul tehnic al „experienței utilizatorului”.

Google vrea să treci pe un hosting mai bun. Google vrea să cumperi Cloudflare Pro. Google vrea să plătești un programator pentru Core Web Vitals. Pentru că, cu cât internetul e mai bun, cu atât oamenii dau mai multe clicuri și Google câștigă mai mult. Nu e o conspirație, sunt doar interese aliniate: Google vinde internetul ca mediu publicitar și vrea ca mediul ăsta să fie rapid. Doar că plătești tu.

Primul lucru pe care îl fac la orice client nou: trec prin PageSpeed Insights fiecare URL de destinație care apare în anunțuri. Dacă LCP > 3,5 s, nu mă ating deloc de Google Ads până nu reparăm asta. Orice optimizare de licitare se duce pe apa sâmbetei. Poți rescrie anunțurile de 50 de ori, poți arde vreo 2.000 de lei pe teste de sume licitate — Google tot te penalizează pe pagina de destinație, iar același multiplicator de CPC îți mănâncă orice câștig.

Altă capcană despre care aproape nimeni nu scrie: experiența legată de pagina de destinație e evaluată de AdsBot-Google, nu de Googlebot-ul obișnuit. E un crawler separat, care trece exact prin URL-urile din anunțurile tale. Și aici e chichița: AdsBot ignoră regulile generale din `robots.txt` (cele de sub `User-agent: *`), dar ascultă de orice regulă care îl numește explicit. Dacă cineva a pus `Disallow: /` sub `User-agent: AdsBot-Google` (se întâmplă când se copiază de pe un forum o listă „blochează toți boții”) — AdsBot e blocat. Varianta sigură e un `User-agent: AdsBot-Google\nAllow: /` explicit. Sau, dacă Cloudflare ori alt scut anti-boți îi arată lui AdsBot-Google o pagină de verificare (challenge), primești automat „Sub medie”. Am văzut asta de vreo zece ori la clienți: experiența legată de pagina de destinație s-a prăbușit, nimeni nu înțelegea de ce, iar cauza era ori robots.txt, ori un WAF care îi arunca CAPTCHA-uri lui AdsBot.

Verifici din terminal:

curl -A "AdsBot-Google" -I https://pagina-ta.ro/

Trebuie să întoarcă 200. Dacă primești 403, 503 sau o redirecționare spre o pagină de verificare — ai găsit vinovatul. Verifică și `https://pagina-ta.ro/robots.txt`: fie nu există nimic care să blocheze AdsBot, fie există un `User-agent: AdsBot-Google` explicit, cu `Allow: /`. Și, ca să fii sigur, rulează și Inspectarea adresei URL în Search Console.

Concret: treci imaginea principală (hero) pe WebP. Scoate al treilea pixel de tracking, pe care nu-l citește nimeni. Scoate widgetul de chat (Intercom, Smartsupp, ce ai) dacă nu-ți scrie nimeni pe el. Câștigi 1-2 secunde la LCP — și ai recuperat o felie serioasă din bugetul de publicitate fără să schimbi nimic în Google Ads. Și nu trimite anunțurile pe pagina principală: pagina principală face o sută de lucruri, o pagină de destinație trebuie să facă unul singur.

5. Arbore de decizie: ai QS 5 — de unde începi

Bun, te-ai uitat în coloana QS. Ai văzut 5. Ce faci, concret?

Întâi diagnosticul, nu optimizarea. Întrebările, în ordine:

  1. Câți bani aduce cuvântul cheie respectiv? Dacă ROAS > 3 și LTV-ul acoperă costul, lasă-l cu QS 5 și gata. Nu te atinge de ce merge.
  2. Există măcar conversii? Dacă ai 0 conversii în 30 de zile la peste 50 de clicuri, problema nu e QS-ul, ci oferta, pagina de destinație sau publicul.
  3. Care dintre cele trei componente e, concret, „Sub medie”?

Apoi — arborele. Parcurge-l de sus în jos, fără să sari pași. În 8 din 10 audituri pe care le-am făcut, răspunsul corect nu era cel la care te gândeai primul.

Întrebarea 1

Ai QS 5. Ce arată componentele la cuvintele cheie cu QS mic?

Ideea de bază: QS e ultimul lucru pe care îl repari. Întâi rata de conversie a site-ului. Apoi viteza paginii de destinație. Apoi structura campaniei și tipurile de potrivire. Și abia apoi — când primele trei sunt sănătoase — te uiți la relevanța anunțurilor. De cele mai multe ori nici nu ajungi la ultimul pas: problema era în primele două, iar QS-ul a urcat singur un punct sau două în câteva luni după ce s-au rezolvat cauzele reale. Ține minte: QS-ul e o metrică mobilă, calculată pe vreo 90 de zile — nu te aștepta la un salt brusc într-o săptămână, chiar dacă ai făcut totul ca la carte.

Cea mai frecventă cauză reală a unui QS 5 pe care o văd la audituri: tipuri de potrivire puse prost. Țintești pe potrivire amplă „clinică stomatologică Cluj” și apari la „clinică stomatologică pentru câini”. Clicuri puține, conversii zero, CTR-ul se scufundă, QS-ul la fel. Soluția nu e să rescrii anunțurile, ci să adaugi cuvinte cheie negative precise sau să treci pe potrivirea expresie. Am văzut tiparul ăsta de multe ori: o curățenie serioasă în termenii de căutare și 30-50 de cuvinte cheie negative precise (nu 400 puse în panică, ci câteva zeci, alese atent) ridică QS-ul cu 1-2 puncte în următoarele una-două luni. Cuvintele cheie au rămas aceleași. Anunțurile la fel. Doar că nu mai apari la căutări-gunoi.

Încă ceva ce nu e în arbore: dacă ai QS 5 pe căutările de brand, e fie o eroare de partea Google, fie ești un advertiser nou, fără istoric. Nu face nimic în privința asta în prima lună. Doar rulează. Istoricul se adună, iar QS-ul urcă singur câteva trepte.

6. 5 vrăjeli despre QS pe care le-ai plătit deja cu ore din viață

Top 5 sfaturi pe care le văd de 15 ani și care de 15 ani nu funcționează. Fiecare a costat pe cineva săptămâni de muncă.

1. „Fă SKAG-uri — câte un cuvânt cheie pe grup.” Am vorbit deja mai sus. Mort din 2020. Licitarea inteligentă n-are date, perioada de învățare nu se termină, CPA-ul crește. Grupează câte 10-15 cuvinte cheie cu intenție apropiată într-un singur grup de anunțuri, cu RSA-uri înăuntru.

2. „Pune pe pauză cuvintele cheie cu QS < 5, ca să crească media contului.” Clasic. Întrerupi un cuvânt cheie care aducea un strat de conversii, pentru că „trage media în jos”. Media arată mai frumos. Banii sunt mai puțini. Am văzut mutarea asta de peste 30 de ori — e cea mai frecventă împușcătură în propriul picior. Google evaluează calitatea la nivel de cuvânt cheie, în fiecare licitație. „QS-ul mediu al contului” e o metrică pentru ochii tăi, nu pentru algoritm.

3. „DKI a murit — scoate doar spam de genul «Cumpără Ieftin instalator sector 3 Acum».” Nu chiar. DKI (Dynamic Keyword Insertion, în Centrul de ajutor „inserarea cuvântului cheie”) e în continuare o pârghie reală, dacă îl configurezi cu grijă — chiar te încurajez să-l folosești. Coșmarul „Cumpără Ieftin instalator sector 3 Acum” nu e vina DKI, ci a unei configurări leneșe: potrivire amplă care varsă interogări brute, scrise cu literă mică, într-un titlu cu apel la acțiune. Fă-o corect: DKI pe poziția 2 sau 3 a titlurilor (niciodată în titlul principal, cel cu apelul la acțiune), majusculă doar la început — {Keyword} (în română, „Fiecare Cuvânt Cu Majusculă” sună a traducere din engleză), un text implicit care se citește bine și singur și un set de cuvinte cheie strâns, care nu poate produce combinații urâte. Făcut ca lumea, DKI crește relevanța și CTR-ul — exact ce vrei. Folosește-l. Doar nu-l arunca într-o campanie pe potrivire amplă, sperând că iese bine.

4. „Crește suma licitată ca să ajungi pe poziția 1 — asta urcă CTR-ul, iar CTR-ul urcă QS-ul.” Recursivitate pe banii tăi. Plătești mai mult ca să plătești mai puțin. Am încercat asta în 2019 cu un client din logistică — CPA-ul a crescut într-o lună, am revenit la sumele dinainte. Am încercat în 2024 cu un client din educație — același rezultat: ROAS-ul s-a prăbușit în 6 săptămâni. Ideea nu doar că nu merge acum — n-a mers niciodată.

5. „Comandă un audit de Quality Score de 2.000 de lei.” Unii vând „audituri” în care îți deschid contul, fac o captură de ecran cu coloana QS, îți spun că „40% din cuvintele tale cheie au QS < 6” și îți trimit factura. Un audit fără legătură cu CPA-ul sau ROAS-ul e doar o constatare a evidentului. Dacă auditorul nu ți-a arătat câți bani pierzi din cauza asta și cum, concret, îi recuperezi — nu e audit, e cosplay.

Firul comun al tuturor celor cinci: inginerie inversă pe o metrică, fără să înțelegi formula. Optimizezi o cifră și ignori afacerea.

7. Lista lunară a proprietarului: 10 minute, o dată pe lună

Dacă îți faci singur reclamele, fără agenție, nu te uita zilnic la QS. Nu rescrie anunțurile în fiecare săptămână. Fă o singură trecere pe lună, cam 10 minute, după lista de mai jos. Pe 5 ale lunii, după cafeaua de dimineață. Nu mai des — metricile au nevoie de timp să se stabilizeze.

1. ROAS și CPA pe ultimele 30 de zile, față de cele 30 dinainte. Dacă s-au înrăutățit cu peste 15% fără o explicație — află de ce. Nu „ce e cu QS-ul”, ci „ce e cu ROAS-ul”.

2. Raportul privind termenii de căutare. Treci prin primele 10 interogări după cost. Toate sunt relevante? Găsește 3-5 irelevante → adaugă-le ca negative. Găsește 3-5 care deja aduc conversii, dar nu sunt încă pe potrivire exactă → adaugă-le ca potrivire exactă. Trei minute de muncă.

3. Procentajul de afișări pierdute. Dacă „Procentajul de afișări pierdute în Rețeaua de căutare (buget)” trece de 20% pe o campanie care aduce conversii, ai nevoie fie de mai mult buget, fie de o zonă geografică sau de o programare a anunțurilor mai restrânse. Dacă varianta „(clasare)” e mare și ROAS-ul e pozitiv, crește neapărat sumele licitate pe cuvintele profitabile.

4. Statistici privind licitațiile. Cine e nou pe listă? Al cui procentaj de afișări crește pe seama ta? Ăștia sunt concurenții cu care te vei bate curând pe sume licitate. Să-i știi din vedere e jumătate din treabă.

5. Rata de conversie pe dispozitive. Dacă mobilul convertește la jumătate față de desktop, ai fie o problemă de UX, fie un formular prea lung. Repararea formularului de pe mobil aduce adesea un strat de conversii în plus pentru toată campania.

6. PageSpeed Insights pe primele 3 pagini de destinație. Versiunea de mobil, nu cea de desktop. LCP < 2,5 s? Dacă nu, e treabă pentru programator săptămâna asta. Nu pentru omul de PPC, nu pentru copywriter. Pentru programator.

7. Strategia de licitare pe fiecare campanie. Manual CPC pe o campanie cu peste 50 de conversii pe lună? Treci pe maximizarea conversiilor sau pe Target CPA. Licitarea manuală la volumul ăsta, în 2026, e o relicvă, ca faxul de la primărie.

8. LTV / CAC. Cât te-a costat clientul atras (CPA) și cât îți aduce pe toată durata relației. Dacă LTV/CAC < 3, câștigi prea puțin. Fie crești CR-ul pe pagina de destinație, fie scazi CPA-ul, fie crești LTV-ul. E cifra principală, și stă în afara Google Ads.

9. Un singur RSA pe grup de anunțuri, cu titluri și descrieri cât mai diferite — în opinia mea, e suficient. Google recomandă oficial cel puțin două RSA-uri pe grup de anunțuri; ce urmează e părerea mea, născută din testele făcute la clienți: două-trei RSA-uri în același grup își împart traficul, niciunul nu termină perioada de învățare, iar sumele licitate o iau razna. Un RSA cu 15 titluri cu adevărat diferite (nu variațiuni pe aceeași idee, ci cârlige diferite) și 4 descrieri îi dă sistemului mai multe combinații de optimizat decât trei anunțuri făcute pe jumătate. Dacă ai dubluri, pune-le pe pauză pe cele mai slabe și hrănește-l pe cel principal cu elemente noi. N-ai nevoie de 3-4 copii.

10. Un test pe lună. Unul. Nu zece. O campanie — o ipoteză — minimum 14 zile — o decizie. Atât.

QS-ul nu apare pe listă. Intenționat. N-are ce căuta pe lista de decizii a unui proprietar. E o cifră de diagnostic pentru cel care operează contul, ca presiunea din roți pentru șofer: e bine s-o știi, dar nu pleci la serviciu doar ca să verifici presiunea.

Să revin la clientul de la început. Am scos QS-ul din raportul lor săptămânal. L-am înlocuit cu ROAS, rata de conversie pe surse și procentajul de afișări pierdute din cauza clasării. În câteva săptămâni, venitul a revenit la nivelul de dinainte. După încă vreo două luni, l-a depășit. QS-ul contului, în tot acest timp, „a scăzut”. N-a observat nimeni. Dacă ai ajuns până aici, ești deja înaintea a 90% dintre cei care „fac Google Ads”. Pentru că ai văzut: metrica la care ți s-a spus să te uiți e decor. Iar pârghiile reale — CTR-ul, conversia, viteza site-ului — nu sunt în coloana QS. Sunt în realitatea afacerii tale. O notă despre instrumentul meu — o poți sări dacă lista de mai sus îți ajunge. Am construit 30secads tocmai pentru proprietarii care nu vor să piardă o lună ca să afle dacă le e configurată „corect” campania. Instrumentul generează în 30 de secunde o structură de pornire, pe baza tiparelor din mii de conturi din nișa ta — cu grupuri de anunțuri care au sens, o listă de cuvinte cheie negative și RSA-uri pe care nu ți-e rușine să le arăți. Nu te gândești la Quality Score. Te gândești la clienți. Încearcă-l pe nișa ta — e gratuit, iar la final vezi o estimare de buget și o imagine a CPC-urilor pentru orașul tău, nu un 5 abstract într-o coloană.

Generează-mi campania în 30 de secunde

Actualizat: 2026-10-30